Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
În 1994, OMS recunoştea diabetul zaharat (DZ) ca problemă de sănătate publică atingând proporţii epidemice. DZ cuprinde un grup complex de boli metabolice, manifeste prin tulburarea majoră a metabolismului carbohidraţilor, proteinelor şi lipidelor. Hiperglicemia este trăsătura principală a bolii şi punctul central al diagnosticului. Autoimunitatea precede diabetul zaharat tip 1 clinic, iar semne ale răspunsului autoimun sunt markeri ai apariţiei diabetului zaharat. (...)
Recent, în calitate de delegat al medicilor din partea CSDR, am participat la şedinţa de aşa-numit dialog social, găzduită de Ministerul Sănătăţii. Trec peste faptul că am fost anunţaţi de respectiva întrunire cu numai 22 de ore înainte de producerea ei, în timp ce legislaţia prevede ca anunţul şedinţei să fie făcut cu trei zile mai devreme, dar, ce să faci, pentru unul dintre partenerii dialogului (citeşte MS), este preferabil ca omologul său să nu aibă timp să-şi facă temele pentru întâlnire. (...)
În ciuda divergenţelor politice şi diplomatice, în ciuda presiunilor sociale, există un tărâm în care, români şi italieni, ne înţelegem foarte bine, un loc în care putem să comunicăm, să învăţăm unii de la alţii, să creăm… Aveam deja un numitor comun în profesia noastră, medicina şi, de câtva timp, am mai descoperit unul: fotografia. (...)
Nu renunţăm la ideea de a fi consecvenţi în aducerea la cunoştinţa cititorilor noştri despre apariţia lunară a revistei VIAŢĂ+SĂNĂTATE (nu pot să nu deschid o paranteză, unde să remarc că nu beneficiem de reciprocitatea deontologică, colegială!). (...)
Ideea creării primei Orchestre Mondiale a Medicilor (World Doctors Orchestra) a luat naştere în 2007*, din iniţiativa prof. dr. Ştefan Willich, medic cardiolog, director al Institutului de Medicină Socială al Spitalului universitar „Charité“ din Berlin. Graţie acestui medic german, el însuşi violonist, Orchestra Mondială a Medicilor a susţinut primul său concert la 4 mai 2008, într-una din sălile Filarmonicii din Berlin. (...)
Agitaţia este o componentă a unui mare număr de psihoze, unde constituie, probabil, cea mai importantă parte a modulului de simptome, pozitive. În termenii sistemului neurotransmiţător dopaminergic, serotoninergic şi GABA-ergic agitaţia psihotică se exprimă prin: hiperdopaminergie în ganglionii bazali creşterea tonusului noradrenalinic şi reducerea inhibiţiei GABA-ergice. (...)
Dl Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a atras atenţia direcţiilor de sănătate publică asupra modului în care au organizat şi desfăşoară campania de vaccinare împotriva virusului gripal pandemic, având în vedere că la nivel judeţean există 1.706.434 de doze de vaccin neutilizate, dar se solicită în continuare suplimentarea stocurilor. (...)
La toate oficiile poştale din Bucureşti şi din ţară, se pot încheia abonamente la „Viaţa medicală“ pentru 2010, dar săptămânalul va fi primit din luna februarie. În Catalogul de presă al Poştei Române, publicaţia noastră figurează la numărul 19078. (...)
Uzura dentară, denumită şi leziune dentară necarioasă, este considerată o consecinţă a evoluţiei funcţionale a dinţilor, dar poate fi determinată şi de factori patologici, alţii decât cei care determină caria simplă sau cei cauzatori de traumatisme dentare. Este caracterizată prin reducerea structurilor dure dentare şi duce la modificarea morfologiei coroanei dentare şi/sau a rădăcinii. Uzura dentară cunoaşte trei entităţi clinice: atriţia, abraziunea şi eroziunea dentară. (...)
„Sper ca în curând să realizăm – şi mă refer la întreaga populaţie – că vaccinurile sunt foarte bune, foarte protectoare şi foarte sigure. Este datoria noastră să transmitem această informaţie, susţinută de dovezi“, afirmă dl prof. dr. Javier Díez-Domingo, şeful Ariei de Cercetare a Vaccinurilor din cadrul Centrului Superior de Cercetări în Sănătate Publică, Generalitat Valenciana, Spania, prezent la Primul Curs Est-European şi Mediteranean de Pediatrie cu tema „Bolile Infecţioase Pediatrice“ (Braşov, decembrie 2009, director – dr. Oana Falup-Pecurariu), într-un interviu realizat în exclusivitate pentru „Viaţa medicală“ de dr. Aurel F. Marin. (...)
Descrise pentru prima dată cu peste un secol în urmă de Steinheil (1895), malformaţiile arterio-venoase cerebrale (MAVC) au devenit progresiv o cauză importantă de deces şi de morbiditate severă pe termen lung, prin hemoragiile intracraniene şi epilepsia secundară cauzate. Evoluţia tehnologică a imagisticii vascularizaţiei cerebrale şi creşterea adresabilităţii acesteia au crescut rata de diagnosticare a MAVC, astfel încât, în prezent, diagnosticul poate fi pus de rutină. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Colectivul redacţiei noastre se desparte cu regret de excepţionalul său colaborator, timp de aproape două decenii, dr. Valeriu Mihăilă, medic, scriitor şi publicist, decedat la 7 ianuarie 2010, după o scurtă dar grea suferinţă. Născut la 23 mai 1936, Valeriu Mihăilă a fost medic de laborator, apoi, până la pensionare, cercetător ştiinţific gr. II la Institutul de Cercetări Chimico-Farmaceutice din Bucureşti (ICCF), realizând importante studii asupra medicamentelor şi fiind coautor la peste 30 de brevete de invenţie. (...)
Japonia este una din ţările cele mai dezvoltate din lume, cu o economie bazată pe electronică şi tehnologii dintre cele mai avansate. Oraşele mari sunt metropole cu milioane de locuitori, reţele de transport în comun foarte dense, zgârie-nori de beton şi sticlă, o forfotă umană şi constructivă plină de energie. (...)
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe